O noua viziune asupra psihicului- Legatura dintre psihologia cognitiva si calitatea invatarii




Psihologia cognitiva in analiza invatarii


Psihologia cognitiva – studiaza modul in care subiectul uman prelucreaza informatia – sistem de procesare a informatiilor


Modelul cognitiv pune accentul pe:

-         manifestari mentale mai mult sau mai putin observabile;

-          geneza cunostintelor;

-        relationarea cunostintelor intr-o structura cognitiva;

-         organizarea conditiilor invatarii. Perspectiva psihologiei cognitive este data de modul in care subiectul:

- cunoaste si utilizeaza ipoteze si reguli pt. a culege si elabora info.,

- ia decizii,

- utilizeaza cunostintele pt. a face fata situatiilor problematice.


Modelele invatarii din perspectiva psih. cognitive cauta sa raspunda la 2 intrebari- O noua viziune asupra psihicului- Legatura dintre psihologia cognitiva si calitatea invatarii


- Ce invatam?

- Cum invatam?


Omul a fost considerat ca un DISPOZITIV COMPLEX DE TRATARE A INFORMATIEI si s-a recurs uneori la analogia cu computerul Perspectiva oferita de psihologia cognitiva asupra invatarii afirma caracterul activ al acesteia.

Cel care invata:

- este initiatorul propriilor experiente de invatare,

- este in continua cautare de informatii utile pentru rezolvarea situatiilor  problematice,

- isi reorganizeaza in permanenta cunostintele. A devenit deja un truism afirmatia ca profesorul, formatorul trebuie sa fie mai mult decat un transmitator de cunostinte. El trebuie: - sa intervina in organizarea cunostintelor subiectului conform cu proprietatile sistemului cognitiv, - sa-l determine pe subiect - sa-si constientizeze resursele cognitive                                - sa-si examineze strategiile de invatare si sa le utilizeze pe cele mai eficiente.


Sistemele mnezice si organizarea invatarii -O noua viziune asupra psihicului- Legatura dintre psihologia cognitiva si calitatea invatarii

MEMORIA – este facultate psihica unitara ale carei procese (intiparirea, stocarea, reactualizarea) erau considerate ca desfasurandu-se in acelasi mod in toate formele sau tipurile sale.

Psih. cognitiva a pus in evidenta existenta unor memorii multiple, a unor adevarate sisteme mnezice.

• memoria senzoriala sau registrul senzorial

• memoria de scurta durata

• memoria de lunga durata Informatia provenita de la diferite modalitati senzoriale este retinuta pt. f putin timp in MEMORIA SENZORIALA → MEMORIA DE SCURTA DURATA (limitata ca timp si volum) → MEMORIA DE LUNGA DURATA MEMORIA SENZORIALA - permite mentinerea timp de cateva sutimi de secunda a informatiei senzoriale primite de la diferitele organe de simt.


Functia esentiala a acestei memorii - pastrarea informatiilor senzoriale pana cand alte procese cognitive sunt capabile sa o preia, sa o analizeze si sa o interpreteze. Acest tip de memorie este specific fiecarei modalitati senzoriale. Vom distinge astfel o memorie vizuala, o memorie auditiva, o memorie tactila etc.




MEMORIA DE SCURTA DURATA sau MEMORIE OPERATIONALA sau MEMORIE DE LUCRU asigura stocarea informatiei timp de 15-20 de secunde. Dupa acest interval, informatia este uitata sau este trecuta in memoria de lunga durata.


O noua viziune asupra psihicului- Legatura dintre psihologia cognitiva si calitatea invatarii


MEMORIA DE LUNGA DURATA - totalitatea informatiilor pe care le poseda sistemul cognitiv si care pot fi pastrate un timp nelimitat.

• Fixeaza aproape tot ce ni se intampla: evenimente zilnice, cunostinte, deprinderi, trairi afective.

• Codarea informatiilor in memoria de lunga durata este preponderent semantica, intrucat ceea ce se encodeaza sunt intelesurile itemilor.

• Cantitatea mare si diversitatea informatiilor stocate in memoria de lunga durata necesita o buna organizare.

• Prelungirea duratei stocarii informatiilor in acest tip de memorie se realizeaza prin REPETITIE ELABORATIVA, proces care presupune formarea asociatiilor intre itemii deja aflati in memorie si organizarea itemilor in retele, scheme mnezice, scenarii.

• Retinerea diferita a unui eveniment se produce in functie de nivelul la care a fost PROCESATA INFORMATIA:

- cu cat informatia a fost procesata la un nivel mai profund, cu atat ea va fi retinuta mai bine si pentru un timp mai indelungat. Exista trei niveluri de procesare a informatiilor:

• nivelul perceptiv (caracteristici fizice ale stimulului; de exemplu, forma, marimea, culoarea, dispunerea in pagina);

• nivelul fonologic (ex.: cuvantul dat rimeaza cu...) sau procesarea sub aspectul caracteristicilor lingvistice (modul de compunere a cuvintelor pentru a forma propozitii etc.);

• nivelul semantic (semnificatia cuvantului). Analiza semantica presupune un nivel mai profund de procesare  →   traseele mnezice sa fie mai puternice. Relatia dintre profunzimea procesarii si intentionalitatea invatarii in performantele mnezice. Invatarea intentionata este superioara invatarii neintentionate doar daca este asociata cu o procesare mai profunda a stimulului. Intentia de a invata nu conduce in mod automat la performante superioare in invatare.

Profunzimea procesarii este mai importanta decat intentionalitatea invatarii. E. Tulving propune distinctia intre:

– memoria episodica

– memoria semantica.

OPENING HOURS

MONDAY - FRIDAY

07:00 AM - 08:30 PM

ADDRESS

SUBSCRIBE:​​

iasi

 Nicolae Iorga 37

Subscribe for Updates

0751707742

© 2019 by terapiionline.ro